Lecție deschisă: Grupuri etnice din sudul și sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242
Muzeul NaÈ›ional al CarpaÈ›ilor Răsăriteni anunță continuarea programunului „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009, printr-o nouă invitaÈ›ie la o oră de istorie, în data de 16 martie 2011 de la ora 1300.
Titlul prezentării este „Grupuri etnice din sudul È™i sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242”. 
Invitat special este conf. univ dr. Ioan Marian Èšiplic, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care va susÈ›ine lecÈ›ia deschisă în sala multimedia a Colegiului NaÈ›ional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie. Cercetare prezentată a fost finanÈ›ată prin proiectul ȘtiinÈ›ele socio-umaniste în contextul evoluÈ›iei globalizate – dezvoltarea È™i implementarea programului de studii È™i cercetare postdoctorale, cod contract: POSDRU/89/1.5/S/61104, proiect cofinanÈ›at din Fondul Social European prin Programul OperaÈ›ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
„Marea invazie mongolă din 1241-1242 a provocat cea dintîi dintre marile crize care au afectat legăturile Transilvaniei cu puterea centrală, determinînd în cele din urmă închegarea, în jurul instituÈ›iei voievodale, a unui sistem politic cu trăsături puternic individualizate. Ca urmare a dezastrului suferit de regatul ungar în faÈ›a trupelor mongole, eforturile de absorbire a Transilvaniei în sistemul politic, economic È™i confesional al Ungariei arpadiene au primit o lovitură cu atît mai puternică cu cît acest dezastru a intervenit după o perioadă în care controlul regalității asupra acestei provincii atinsese un punct culminant, ca urmare a înlăturării rezistenÈ›elor interne, consolidării frontierei de est È™i totodată a dejucării proiectelor papalității de infiltrare în acest spaÈ›iu.
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea apărarea trecătorilor carpatice a fost încredințată românilor și secuilor, ceea ce deducem din împrejurarea că, imediat după invazie, cele două populații, ce locuiau în așa-numitele silvae, fuseseră investite cu misiunea de a fortifica pasurile montane de la graniță, spre a opri eventualele penetrații ale mongolilor. Aceste date sunt prezentate într-un mod cvasi-identic în mai multe cronici, întocmite la câteva decenii după consemnarea faptelor relatate, a căror sursă de inspirație - comună - nu a fost identificată.
PrezenÈ›a secuilor în partea de est È™i sud-est a Transilvaniei face obiectul unor polemici. ÃŽn general, descoperirile arheologice sunt relativ sărace în ceea ce priveÈ™te prezenÈ›a secuilor anterior secolului al XIII-lea în aceste regiuni, cunoscîndu-se pînă în prezent cca. 10 aÈ™ezări secuieÈ™ti databile în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Fragmente ceramice din secolul al XII-lea au apărut la DejuÈ›iu, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc È™i la AvrămeÈ™ti, dar este destul de dificil pe baza acestor mărturii arheologice să se facă o atribuire etnică” (conf. univ. dr. Marian Èšiplic).
Cercul de Arheologie din cadrul Colegiului NaÈ›ional „Mihai Viteazul” a fost iniÈ›iat în anul 2009, fiind organizat È™i coordonat de Prof. ConstanÈ›a Balog (CNMV) È™i dr. arh. Dan Buzea (MNCR).
